Genele* sunt segmente de ADN codificate pentru sinteza proteinelor care dau funcția si structura caracteristică unei celule. Expresia genelor se referă la procesul de producere a proteinelor folosind instrucțiunile din gene. Fiecare genă include instrucțiuni pentru fabricarea proteinelor. În plus, există și alte secțiuni de ADN care nu fac parte din nicio genă, dar sunt importante pentru a asigura că genele funcționează corect. Aceste secțiuni ADN oferă indicații despre locul în care se produce proteina, când este produsă și cât de mult este produsă. Se cunoaște deja că procesele genetice sunt legate de mediul de viață și de experiențele organismului, iar acest aspect influențează dezvoltarea și comportamentul organismului. Mediul intracelular și extracelular al unei celule vii sau al unui organism poate induce activarea sau inhibarea anumitor procese genetice.
Epigenetica se referă la modul în care comportamentele omului și mediul în care trăiește acesta pot provoca schimbări care afectează modul în care funcționează genele. Spre deosebire de modificările genetice (mutații), modificările epigenetice sunt reversibile și nu modifică secvența bazelor ADN, dar pot schimba modul în care corpul citește o secvență ADN. Cuvântul provine de la termenul grecesc Epi care înseamnă suplimentar sau completare. Altfel spus, înseamnă suplimentar genomului, dincolo de codul genetic ceea ce poate afecta caracteristicile observabile ale unui organism.
În timp ce modificările genelor (mutațiile) pot schimba proteina care este produsă, modificările epigenetice afectează expresia genelor pentru a activa și dezactiva genele. Există multe moduri în care un factor de mediu poate provoca o schimbare epigenetică. Una dintre cele mai comune moduri este de a provoca modificări ale metilării ADN-ului. Acesta este un proces care funcționează prin adăugarea unei substanțe chimice la ADN, cunoscută sub numele de grup metil. Această substanță chimică poate fi, de asemenea, îndepărtată din ADN printr-un proces numit demetilare. În acest caz, metilarea dezactivează genele, iar demetilarea le activează. Astfel, factorii de mediu pot influența cantitatea de proteine pe care o produce o celulă. S-ar putea produce mai puține proteine dacă un factor de mediu determină o creștere a metilării ADN-ului și s-ar putea produce mai multe proteine dacă un factor determină o creștere a demetilării.
Pe măsură ce ne-am aprofunda studiul pe acest subiect, ne-ar deveni din ce în ce mai evident că ceea ce se manifestă biologic depinde de mediul de viață. Genele pot fi activate sau dezactivate în funcție de mediu.
Confirmarea finală vine de la un profesor de la Universitatea Alberta din SUA cu așa numit expozom (Eng. Exposome). Acesta este un concept folosit pentru a descrie expunerile la mediul pe care un individ le întâlnește de-a lungul vieții și modul în care aceste expuneri afectează biologia și sănătatea acestuia. Acesta cuprinde atât factori externi, cât și interni: factori chimici, fizici, biologici și sociali care pot influența sănătatea umană -mediul, dieta, stilul de viață, microbiomul, expunerea la bacterii, virusuri, etc. Toate aceste elemente nu acționează asupra ADN-ului, dar afectează proteinele, celulele, țesuturile, organele, deci întreg organismul nostru. Conform acestui profesor, doar 5% dintre decese sau boli pot fi cauzate de genele noastre. „Celalalte 95% dintre decese sunt rezultatul a ceea ce ai fost expus. Bacteriile și infecțiile virale cauzează aproximativ 30% din toate tipurile de cancer, expunerea la fumul de incendiu sau la poluarea aerului ucide zeci de milioane de oameni din cauza leziunilor directe ale țesuturilor pulmonare, supraalimentarea (obezitatea) cauzează majoritatea cazurilor de boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet.” În timp ce genele noastre pot fi, într-o anumită măsură, un model pentru trăsăturile noastre, ele nu dezvăluie în definitoriu ce se află în viitorul nostru. ADN-ul nu ne prezice neapărat destinul și nu doar din cauza epigeneticii. Se pare că expozomul are multe de răspuns.
Altfel spus, într-un limbaj mai simplu și familiar, cu genele ne naștem și punct, nu avem ce negocia. Însă, putem negocia cu caracteristicile moștenite prin epigenetică, cu care da, ne naștem cu ele dar le putem modifica, putem acționa asupra lor acționând asupra noastră, asupra percepțiilor noastre, asupra fricilor, temerilor, resentimentelor, gândurilor autodistructive și tuturor celor negative despre lumea din jurul nostru, și putem negocia cu tot ce presupune expozomul fiindcă este complet în controlul fiecăruia dintre noi, noi decidem cu ce, unde, când și cum intrăm în contact cu lumea din jurul nostru.
„Este greu să-ți schimbi genomul, este ușor să-ți schimbi expozomul”, a spus profesorul Wishart. „De aceea destinul tău este în mâinile tale, destinul tău nu este în ADN-ul tău.”
Cum? Răspunsul îl știm deja. Prin schimbarea mediului. Cum? Prin a ne lua responsabilitatea asupra percepțiilor noastre și prin a decide că e timpul să ne schimbăm mediul, interior, exterior și emoțional. Prin a nu ne poziționa ca o victimă a vieții noastre, ci ca un arhitect al propriei noastre vieți cu credință, speranță, bucurie, încredere, voință, determinare, perseverență, certitudine și cel mai important, cu iubire și înțelepciune.
Va continua.
*Nu sunt genetician și nici medic. Ceea ce scriu aici reprezintă reflecții proprii și cunoștiințele pe care le-am dobândit în urma studierii subiectelor de interes în corelație cu experiența personală de până acum.